vineri, 4 iulie 2008

Descult pe nisip

Este ora 1. Pasesc incet pe nisipul fierbinte al plajei din Costinesti. Este cald si mult soare. Pe plaja este aglomeratie. Ma indrept catre Epava. Acolo este mai mult loc liber, dar si mai multi nudisti. Trec pe langa un grup de tineri zgomotosi. Dupa comportament, cred ca sunt localnici. Urla, tipa, se alearga unul pe celalalt, se imping si incearca sa agate fetele care trec prin zona cu remarci afumate. Nu le prea reuseste. Unul dintre ei....mai curajos si mai plin de bere, si-a dat slipul jos si incearca sa interactioneze cu nudistii. La un moment dat se aseaza pe nisip si incepe sa se autosatisfaca.

Ma amuz si merg mai departe. Marea atinge lin nisipul intr-un dute-vino perpetuu. Gandul imi zboara la seara trecuta pe care am petrecut-o la karaoke. Un spectacol pe cinste facut de niste pusti pe terasa la Azur. Nu e prima data cand merg acolo, si, de fiecare data m-am simtit bine. Am ascultat melodii vechi, am vazut persoane talentate, am ras cu pofta de cei care zbierau in microfon. M-am distrat copios...

Merg in continuare pe nisipul umed, spalat de apa marii. Ajung in zona nudistilor. Un tip ma solid sta langa prietena lui. Langa ei s-a aciuat un alt tip, care o fixeaza cu privirea pe fata. Nu isi dezlipeste ochii de la corpul ei...poti banui lejer la ce se gandeste, dupa reactiile corpului sau. La un moment dat tipul solid se ridica....isi ia prietena de mana si o invita sa faca baie impreuna in mare. Ca sa o impresioneze, isi ia avant si se napusteste catre apa. Se arunca in mare, numai ca nu ia in considerare ca adancimea nu este suficient de mare...si ramane infipt in nisip. Se ridica cu greu....Pe frunte i se vad juliturile provocate de saltul spectaculos...se duce catre prosop cu mana la frunte si rosu la fata...de rusine si de durere.

Pasesc descult....imi piere cheful de plaja....am vazut suficient pentru astazi...Sunt destul de bronzat ...ca sa mai stau pe plaja...mi-am balacit doar picioarele in apa marii.


Catalin


Un comentariu:

Anonim spunea...

Bucurie

Nu obisnuiesc sa vorbesc despre treburile de la serviciu acasa, si-asa sunt si acolo destule treburi de facut...Dar sa revin, da, nu obisnuiesc, mai ales fiului meu, care are 9 ani, si care are el o multime de activitati. Stiti si voi cum e cand te intalnesti acasa dupa munca! Zilele trecute, fiind intr-o stare euforica motivata,( sic!)am inceput tam nesam sa vorbesc despre campania noastra. Surpriza placuta! Fiul meu stia despre ce era vorba si asta fara a aprofunda vreodata, noi doi, subiectul. Cica stia de la scoala!
Mi se pare grozav, nu? Am mai castigat un segment care promite mult... Am mai deschis niste suflete cu campania noastra!